CHIRURGIE PEDIATRICA: Testiculul necoborat: RISCURI, DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

CHIRURGIE PEDIATRICA: Testiculul necoborat: RISCURI, DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

Dr. ISAC GEORGE VLAD, medic specialist CHIRURGIE PEDIATRICA, ofera informatii utile despre o afectiune des intalnita la baieti: testiculul necoborat.

 

Dr. ISAC GEORGE VLAD, medic specialist CHIRURGIE PEDIATRICA:

Trebuie diferentiat de testiculul flotant, care se gaseste in scrot, dar care poate ascensiona intermitent, urmare a unui reflex cremasterian mai amplu.

Testiculul se formeaza in cavitatea abdominala, in preajma rinichilor, iar din aceasta locatie incepe un proces de coborare catre scrot, sub actiunea unor factori endocrini si mecanici. Acest proces se desfasoara in timpul vietii intrauterine, dar poate continua si in primele luni dupa nastere.

Testiculul necoborat reprezinta orice testicul care nu a incheiat acest proces, asadar nu a ajuns in scrot si poate fi clasificat in palpabil (situat fie pe traiectul normal de coborare, la nivelul canalului inghinal, fie intr-o locatie atipica, ectopica) sau nepalpabil (care se poate gasi intraabdominal sau poate fi absent, cum se intampla in cazul ageneziei testiculare).

Nasterea prematura, greutatea mica la nastere dar si o serie de sindroame genetice sunt printre factorii de risc cunoscuti.

Diagnosticul se stabileste de cele mai multe ori la nastere, de catre medicul neonatolog, dar si parintii pot solicita un consult de chirurgie pediatrica in cazurile in care observa absenta unui testicul sau o asimetrie de volum la nivelul scrotului, de cele mai multe ori, hemiscrotul afectat fiind mai putin dezvoltat.

Nu da simptomatologie, in absenta complicatiilor.

Odata confirmat diagnosticul, pacientul este luat in evidenta si monitorizat pana in jurul varstei de 6 luni. Investigatii suplimentare pot fi necesare in cazul testiculului nepalpabil (cazuri in care recurgem la ecografie sau la imagistica prin rezonanta magnetica) si in cazul afectarii bilaterale, unde consulturi endocrinologice sau genetice pot fi necesare, mai ales in cazurile associate cu malformatii ale organelor genitale.

Daca pana la varsta de 6 luni, testiculul nu a coborat in scrot, pacientul prezinta indicatie chirurgicala, deoarece au loc modificari structurale si functionale, cauzate de temperatura mai crescuta  la nivel inghinal sau abdominal comparativ cu cea scrotala, modificari ce duc la o scadere a secretiei de testosteron, la o scadere a fertilitatii si la o crestere a riscului de cancer testicular la viata adulta”.

 

INFORMATII SI PROGRAMARI:

Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, va puteti programa astfel:
• online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (www.spitalpelican.ro), la sectiunea „Programari online” si veti fi contactat in cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriti sa beneficiati de serviciile medicale dorite
• email: callcenter@spitalpelican.ro si veti fi contactat in cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriti sa beneficiati de serviciile medicale dorite
• telefonic, la Call Center 0259.444444, cu timp de asteptare (cateva minute)

 

Complicatiile sunt cu atat mai severe, cu cat pozitia testiculului este mai inalta, tratamentul este realizat mai tarziu, precum si in cazul afectarii bilaterale.

Testiculul necoborat este mai frecvent supus riscului de torsiune, care reprezinta rasucirea in jurul axului vascular si se manifesta prin durere, tumefactie locala, varsaturi si care nediagnosticata si netratata la timp, prin interventie chirurgicala, poate duce la pierderea testicului respectiv. Riscul de a avea de suferit in urma unui traumatism, este de asemenea mai  crescut in cazul testiculelor localizate inghinal.

Interventia chirurgicala se realizeaza sub anestezie generala, prin abord clasic sau laparoscopic, intr-una sau in mai multe etape, in functie de localizare si are drept scop coborarea si fixarea testiculului la nivelul bursei scrotale, pentru a asigura conditiile unei dezvoltari normale si a scadea riscurile legate de infertilitate si malignizare.

Internarea este una de scurta durata, de o zi, este precedata de un consult preanestezic si de recoltarea analizelor de sange obligatorii inaintea oricarei interventii.

Recuperarea este una rapida, indiferent de tipul de abord. Pacientii se mobilizeaza chiar din ziua interventiei. Cu toate ca disconfortul postoperator este minim incepand cu zilele urmatoare, este recomandata evitarea efortului fizic si a traumatimelor locale timp de o luna.

Deoarece riscul de malignizare se diminueaza, dar nu dispare complet in urma interventiei, sunt necesare controale periodice, anuale, In vederea examinarii clinice si ecografice.