Glanda tiroidă, o structură în formă de fluture situată la baza gâtului, joacă un rol central în reglarea metabolismului, a ritmului cardiac, a temperaturii corporale și a funcției sistemului nervos. Aceasta sintetizează și eliberează în sânge doi hormoni esențiali — tiroxina (T4) și triiodotironina (T3) — sub controlul direct al hormonului de stimulare tiroidiană (TSH), secretat de hipofiză.

Atunci când glanda își modifică structura sau secretă o cantitate necorespunzătoare de hormoni, apar diverse afecțiuni tiroidiene. Dereglările pot varia de la modificări hormonale ușoare, asimptomatice în faza inițială, până la formațiuni nodulare sau patologii autoimune complexe care necesită monitorizare medicală pe parcursul întregii vieți.

Principalele tipuri de afecțiuni ale tiroidei

Bolile tiroidiene se clasifică în funcție de nivelul secretor de hormoni (hipo sau hipersecreție) și de modificările anatomice ale glandei (gușă, noduli).

1. Hipotiroidismul

Reprezintă starea patologică în care glanda tiroidă nu produce o cantitate suficientă de hormoni, încetinind procesele metabolice din organism.

Tiroidita Hashimoto (Tiroidita cronică autoimună): Cea mai frecventă cauză de hipotiroidism. Sistemul imunitar produce anticorpi care atacă și distrug treptat țesutul tiroidian funcțional.

2. Hipertiroidismul

Apare atunci când tiroida secretă un exces de hormoni tiroidieni, accelerând rata metabolică.

Boala Graves-Basedow: Cea mai comună cauză autoimună de hipertiroidism. Se caracterizează prin stimularea continuă a tiroidei de către anticorpii TRAB, fiind însoțită adesea de exoftalmie (ochi ieșiți din orbite).

Nodulii tiroidieni hiperfuncționali (autonomi): Noduli care produc hormoni tiroidieni în exces, independent de semnalele TSH.

3. Nodulii tiroidieni și gușa tiroidiană

Nodulii tiroidieni: Formațiuni celulare (solide sau chistice) apărute în țesutul tiroidian. În proporție de peste 90-95%, nodulii sunt benigni, dar necesită evaluare ecografică pentru excluderea malignității.

Gușa tiroidiană: Mărirea globală în volum a glandei tiroide (difuză sau nodulară). Poate apărea cu un nivel hormonal normal (gușă eutiroidiană) sau poate provoca compresie pe trahee și esofag.

4. Tiroidita (Inflamația tiroidei)

Proces inflamator la nivelul tiroidei de cauză autoimună, infecțioasă (bacteriană, virală) sau iatrogenă. Exemple frecvente sunt tiroidita subacută de Quervain (dureroasă, apărută după o infecție respiratorie) și tiroidita postpartum.

5. Cancerul tiroidian

Afecțiune oncologică cu rate ridicate de vindecare dacă este diagnosticată timpuriu. Cele mai frecvente forme histologice sunt carcinomul papilar și cel folicular.

Simptome în afecțiuni tiroidiene (Hipotiroidism vs. Hipertiroidism)

Potrivit datelor oficiale, manifestările clinice diferă radical în funcție de nivelul hormonilor tiroidieni circulanți:

Factori de risc pentru afecțiuni ale tiroidei

Dereglările tiroidiene pot apărea la orice vârstă, însă riscul este crescut de următorii factori:

• Sexul feminin: Femeile au un risc de 5 până la 8 ori mai mare decât bărbații de a dezvolta o afecțiune tiroidiană, în special în perioade cu fluctuații hormonale (sarcină, postpartum, menopauză).

• Istoricul familial: Prezența bolilor autoimune sau a nodulilor la rudele de gradul I.

• Alte boli autoimune: Diabetul de tip 1, boala celiacă, vitiligo sau lupusul eritematos cresc vulnerabilitatea la tiroidită autoimună.

• Aportul necorespunzător de iod: Atât deficitul, cât și excesul de iod pot declanșa dereglări funcționale.

• Expunerea la radiații: Istoric de radioterapie în zona capului, gâtului sau toracelui.

Analize de laborator și investigații pentru diagnosticarea bolilor tiroidiene

Evaluarea corectă a funcției și structurii tiroidiene necesită corelarea analizelor de sânge cu investigațiile imagistice.

1. Profilul hormonal tiroidian

TSH (Hormonul de stimulare tiroidiană): Principalul test de screening. Un TSH crescut indică de regulă hipotiroidism, iar un TSH scăzut sugerează hipertiroidism.

FT4 (Tiroxina liberă) și FT3 (Triiodotironina liberă): Măsoară fracțiunile active hormonale și stabilesc severitatea dezechilibrului.

2. Panelul de anticorpi tiroidieni (Etiologie autoimună)

Anti-TPO și Anti-TG: Markeri specifici pentru tiroidita autoimună Hashimoto.

TRAB (Anticorpi anti-receptor TSH): Evaluare esențială pentru confirmarea bolii Graves-Basedow.

3. Investigarea imagistică

Ecografia tiroidiană: Evaluează volumul, vascularizația și structura nodulilor (solidă, lichidă, mixtă).

Puncția tiroidiană cu ac fin (FNAB): Recomandată pentru nodulii cu caracteristici suspecte ecografic, în vederea examenului citologic.

Scintigrafia tiroidiană: Utilizează trasori radioactivi pentru a diferenția nodulii hiperfuncționali („calzi”) de cei nefuncționali („reci”).

Opțiuni de tratament pentru afecțiuni tiroidiene

Conduita terapeutică este individualizată în funcție de diagnosticul precis:

• Substituția hormonală (în hipotiroidism): Administrarea zilnică de levotiroxină sodică (hormon sintetic T4). Doza se ajustează periodic pe baza TSH-ului.

• Terapia antitiroidiană (în hipertiroidism): Medicamente antitiroidiene de sinteză (ex. tiamazol) care blochează producția în exces de hormoni.

• Iodul radioactiv (I-131): Utilizat pentru distrugerea țintită a țesutului hiperactiv sau în anumite forme de cancer tiroidian.

• Intervenția chirurgicală (Tiroidectomie): Îndepărtarea parțială sau totală a glandei în caz de noduli maligni/suspecți, guși voluminoase compresive sau hipertiroidism sever.

• Monitorizarea periodică (Watchful waiting): Recomandată în cazul nodulilor benigni mici sau al hipotiroidismului subclinic.

Prevenție și stil de viață în afecțiunile tiroidei

Deși bolile autoimune nu pot fi prevenite direct, stilul de viață și screeningul precoce reduc complicațiile:

• Aport adecvat de micronutrienți: Consumul de sare iodată în cantități moderate și alimente bogate în seleniu (pește, ouă, nuci de Brazilia).

• Renunțarea la fumat: Fumatul agravează oftalmopatia Graves și afectează absorbția iodului.

• Screening în sarcină: Verificarea TSH-ului înainte de concepție și în primul trimestru de sarcină este esențială pentru dezvoltarea neurologică a fătului.

Întrebări frecvente despre afecțiunile tiroidiene (FAQ)

Care sunt primele semne ale unei probleme cu tiroida la femei?

Cele mai frecvente semne inițiale includ oboseala nejustificată, variațiile inexplicabile de greutate, tulburările de ciclu menstrual, pielea uscată și stările de anxietate sau apatie.

Dacă am anticorpii Anti-TPO crescuți, am nevoie de tratament imediat?

Nu neapărat. Anti-TPO crescuți indică prezența procesului autoimun (Hashimoto), însă tratamentul de substituție se inițiază doar dacă valorile TSH și FT4 arată o scădere a funcției tiroidiene.

Pot lua suplimente cu iod dacă am tiroidită Hashimoto?

Nu fără recomandarea medicului endocrinolog. Un aport crescut necontrolat de iod poate accentua inflamația tiroidiană și distrucția celulară în bolile autoimune.

Nodulii tiroidieni se pot transforma în cancer?

Peste 90% dintre nodulii tiroidieni sunt benigni și rămân așa. Totuși, orice nodul nou necesită evaluare ecografică pentru încadrarea în clase de risc și stabilirea necesității unei puncții.

Informațiile prezentate au scop strict educativ. Pentru un diagnostic exact și un plan de tratament personalizat, adresați-vă unui medic specialist endocrinolog.

Balonarea și diareea sunt două simptome digestive frecvent întâlnite, care pot apărea separat sau în combinație, afectând semnificativ calitatea vieții. Asocierea dintre balonare și diaree reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme gastrointestinale cu care se confruntă adulții, indiferent de vârstă.

Atunci când apar împreună, aceste două simptome semnalează o perturbare la nivelul tractului gastrointestinal, cauzată fie de o accelerare bruscă a tranzitului, fie de un proces inflamator, o infecție sau o incapacitate a intestinului de a absorbi corect substanțele nutritive și apa.

În majoritatea cazurilor, manifestările sunt temporare și se rezolvă prin ajustări alimentare. Cu toate acestea, dacă starea de disconfort persistă sau se agravează, este necesară identificarea cauzei exacte pentru a preveni deshidratarea sau alte complicații.

Ce sunt balonarea și diareea?

Digestia este un proces complex care depinde de echilibrul florei intestinale (microbiomul), de enzimele digestive și de motilitatea normală a intestinelor. Când acest echilibru este perturbat, alimentele nedigerate fermentează în colon, producând gaze în exces (balonare), în timp ce mucoasa intestinală elimină apă și electroliți accelerat, ducând la scaune moi sau lichide (diaree).

Balonarea (distensia abdominală)

Balonarea este o senzație de plenitudine, presiune sau umflare a abdomenului, însoțită uneori de o mărire vizibilă a circumferinței abdominale. Aceasta apare atunci când se acumulează excesiv gaze în tractul digestiv, lichidele se rețin în abdomen sau motilitatea intestinală este modificată.

Simptome frecvente ale balonării:

• Disconfort abdominal persistent

• Senzație de „prea plin" după mese mici

• Durere sau presiune abdominală

• Flatulență și eructații

Diareea

Diareea se definește ca prezența a trei sau mai multe scaune moi sau lichide într-o perioadă de 24 de ore. Aceasta se datorează unei motilități intestinale accelerate, unei absorbții deficiente de apă în intestinul gros sau unei secreții excesive de fluide în tractul digestiv.

Simptome frecvente ale diareei:

• Scaune moi sau lichide

• Urgență la defecație

• Posibilă deshidratare

• Durere abdominală ușoară

Simptome asociate balonării și diareei

În funcție de cauza declanșatoare, episoadele de balonare și diaree pot fi însoțite de o serie de alte manifestări digestive sau sistemice:

Când devine o urgență medicală? (Semnale de alarmă)

Deși majoritatea episoadelor se rezolvă de la sine în 24–48 de ore, există situații în care trebuie să te adresezi de urgență unui medic gastroenterolog.

Prezintă-te la medic dacă remarci:

• Prezența sângelui (roșu aprins) sau a scaunelor negre, ca păcura, ori a mucusului în scaun

• Febră peste 38,5°C

• Diaree care durează mai mult de 3 zile la adulți sau peste 24 de ore la copii

• Semne severe de deshidratare: sete intensă, gură uscată, absența urinării timp de 8 ore, amețeli la ridicarea în picioare

• Dureri abdominale severe, localizate, care nu cedează după eliminarea scaunului

• Scădere involuntară și rapidă în greutate

Relația dintre balonare și diaree

Balonarea și diareea nu sunt întotdeauna condiții independente. În multe cazuri, acestea apar concomitent și pot fi provocate de aceeași cauză de fond.

Cum apar balonarea și diareea împreună?

• Sindromul de intestin iritabil (SII): Pacienții cu SII experimentează frecvent atât balonare, cât și episoade de diaree alternând cu constipație.

• Intoleranțe alimentare: Lactoza, glutenul și fructoza pot provoca ambele simptome simultan.

• Infecții gastroenterale: Virusurile și bacteriile care afectează tractul digestiv cauzează balonare prin fermentație bacteriană și diaree prin inflamație.

• Disbioza: Dezechilibrul florei intestinale duce atât la producția excesivă de gaze, cât și la diaree.

• Tulburări de motilitate: Motilitatea intestinală anormală poate accelera pasajul alimentar (provocând diaree), în timp ce acumulează gaze (provocând balonare).

De ce pot apărea alternativ?

În unele cazuri, balonarea și diareea se manifestă alternând. De exemplu, în sindromul de intestin iritabil, un pacient poate avea diaree pentru mai multe zile, urmată de constipație și balonare. Aceasta se datorează fluctuațiilor în motilitatea intestinală și în sensibilitatea viscerală.

Cauzele balonării și diareei

Cauze acute (de scurtă durată)

Gastroenterita infecțioasă („Gripa intestinală"): Infectarea cu virusuri (rotavirus, norovirus) sau bacterii (Salmonella, E. coli, Campylobacter) declanșează o inflamație acută a mucoasei gastrice și intestinale. Rezultatul este un tablou clinic brusc, caracterizat prin crampe, gaze, diaree apoasă și, uneori, vărsături.

Toxiinfecțiile alimentare: Consumul de alimente contaminate cu toxine bacteriene provoacă un răspuns rapid al organismului de eliminare a agentului patogen, manifestat prin episoade severe de diaree și distensie abdominală.

Tratamentul cu antibiotice: Antibioticele distrug nu doar bacteriile dăunătoare, ci și bacteriile benefice din flora intestinală. Această disbioza temporară duce frecvent la scaune moi, flatulență și balonare persistentă pe durata tratamentului și câteva zile după încheierea acestuia.

Excesul de alcool sau alimente grase/condimentate: Acestea irită mucoasa intestinală, accelerează golirea gastrică și atrag apa în lumenul intestinal, generând balonare urmată de diaree.

Cauze cronice sau recurente

Sindromul de Intestin Iritabil (SII): Cea mai frecventă tulburare funcțională intestinală. În forma cu predominanță diareică (SII-D), pacienții se confruntă periodic cu episoade de balonare accentuată, dureri abdominale ameliorate de defecație și scaune frecvente de consistență redusă.

Intoleranțele și alergiile alimentare:

• Intoleranța la lactoză: Lipsa lactazei (enzima care descompune zahărul din lapte) face ca lactoza să ajungă nedigerată în colon, unde este fermentată de bacterii. Acest proces produce gaz metan și hidrogen (balonare) și atrage apa în intestin (diaree osmotică).

• Intoleranța la fructoză sau sorbitol: Mecanism similar, apărut după consumul de fructe în exces sau de îndulcitori artificiali din guma de mestecat și produsele dietetice.

• Boala celiacă (intoleranța la gluten): O afecțiune autoimună în care consumul de gluten (proteina din grâu, secară, orz) declanșează o reacție imună ce distruge vilozitățile intestinale, cauzând malabsorbție, balonare cronică, diaree și scădere în greutate.

Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO): Apare atunci când bacteriile care ar trebui să existe doar în colon migrează și se multiplică în intestinul subțire. Ele fermentează carbohidrații prematur, provocând balonare masivă imediat după masă și diaree.

Boli inflamatorii intestinale (BII): Boala Crohn și colita ulcerativă sunt afecțiuni cronice grave caracterizate prin inflamație persistentă a tractului digestiv, tradusă prin diaree cronică (adesea cu mucus sau sânge), balonare, febră și oboseală.

Tratamentul balonării și diareei

Tratamentul corect depinde de cauza care a generat simptomele, însă măsurile de primă intenție se axează pe rehidratare și protejarea mucoasei intestinale.

Remedii naturale pentru balonare și diaree

Multe dintre cele mai eficiente soluții se găsesc chiar în bucătăria ta. Remediile naturale oferă alinare rapidă, fără efecte secundare majore.

Ceaiul de ghimbir este excelent împotriva balonării: fierbe 1–2 bucăți de ghimbir proaspăt în 250 ml apă timp de 5–10 minute și bea zilnic. Ceaiul de măceș ajută la diaree datorită taninelor și fibrelor astringente. Apa caldă cu lămâie și miere, consumată pe stomacul gol dimineața, stimulează digestia și susține tranzitul intestinal.

Ca alimente-remediu, sunt recomandate: bananele (bogate în potasiu), orezul alb fiert (ușor de digerat), pâinea prăjită uscată și supa de legume caldă. Evită fructele și legumele crude în perioada acută. Consumă aceste alimente timp de 2–3 zile, până când simptomele se ameliorează.

Când funcționează: pentru simptome ușoare până la moderate care durează mai puțin de 48 de ore.

Medicamente pentru balonare și diaree

Farmaciile oferă multiple opțiuni — alegerea corectă depinde de simptomul dominant.

Pentru balonare:

• Antiacidele cu dimeticonă (ex: Espumisan) neutralizează gazele și reduc disconfortul în 15–30 de minute.

• Enzimele digestive (ex: Festal, Kreon) ajută la descompunerea carbohidraților complecși și reduc balonarea post-masă.

Pentru diaree:

• Loperamida (Imodium) încetinește mișcările intestinale — eficace în 1–2 ore.

• Smecta (diosmectita) protejează și repară mucoasa intestinală, reducând diareea și disconfortul abdominal.

• Soluțiile de rehidratare orală (Hydrovit, Electrolit) restabilesc echilibrul electrolitic pierdut prin diaree.

⚠️ Important: Citește întotdeauna prospectul și consultă farmacistul dacă urmezi alte tratamente. Loperamida nu este recomandată în diareea infecțioasă cu sânge sau febră.

Când funcționează: pentru efecte rapide (15 minute – 2 ore), dar reprezintă soluții pe termen scurt.

Masaj abdominal și terapii fizice

Stimularea fizică a abdomenului poate accelera tranzitul intestinal și reduce balonarea semnificativ, în câteva minute.

Masaj abdominal: Stai întins pe spate, relaxat. Masează abdomenul cu mișcări circulare în sensul acelor de ceasornic (de la dreapta-jos spre stânga-jos), timp de 5–10 minute, cu presiune ușoară. Această tehnică urmărește cursul colonului și stimulează peristaltismul.

Alternativ, aplică o compresă caldă pe abdomen timp de 15–20 de minute — căldura relaxează musculatura și ameliorează crampele și balonarea.

Exerciții și yoga: Pozițiile yoga precum „Picioarele pe perete" (Viparita Karani) sau „Copilul" (Balasana) stimulează digestia. Chiar și o plimbare ușoară de 15–20 de minute după masă poate reduce semnificativ acumularea de gaze.

Când funcționează: ameliorare imediată (5–30 de minute), ideal pentru balonarea acută.

Reechilibrare hidro-electrolitică

Diareea face ca organismul să piardă apă și electroliți esențiali. Reechilibrarea rapidă este crucială pentru a evita deshidratarea.

Ce să bei: soluțiile de rehidratare orală (Electrolit, Hydrovit) conțin proporția corectă de săruri și glucoză — sunt mai eficiente decât apa simplă în cazurile de diaree. Ceaiul slab (fără zahăr) și supa clară caldă oferă hidratare și nutrienți de bază. Sucul de fructe diluat cu apă (50/50) poate ajuta la restabilirea electroliților.

Ce să eviți: alcoolul, cafeina, lactatele și alimentele grase agravează diareea. Băuturile carbogazoase provoacă mai multă balonare.

Cât și cum să bei: consumă cantități mici, frecvent — câte 50–100 ml la 15–20 de minute — în loc de cantități mari dintr-o dată. Aceasta previne suprasolicitarea stomacului și favorizează absorbția.

Când funcționează: ameliorare în 30 minute – 2 ore; previne complicațiile deshidratării.

Dieta low-FODMAP — opțiune pentru simptome recurente

Dacă balonarea și diareea revin frecvent, dieta low-FODMAP (cu restricție de carbohidrați fermentabili slab absorbiți) este în prezent cea mai bine documentată intervenție nutrițională pentru sindromul de intestin iritabil și disconfortul digestiv cronic. Aceasta implică trei etape: eliminare (4–8 săptămâni), reintroducere treptată și personalizare — de preferat sub îndrumarea unui nutriționist specializat în patologie digestivă.

Întrebări frecvente FAQ

De ce mă balonez și am diaree după ce mănânc lactate?

Această reacție indică, cel mai adesea, o intoleranță la lactoză. Deficitul de lactază împiedică scindarea zahărului din lapte, care ajunge în colon, unde este fermentat rapid de microbiom. Procesul generează gaze (balonare) și atrage lichid în intestin, provocând diaree la scurt timp după masă.

Ce ceaiuri sunt bune pentru balonare și diaree?

Ceaiul de mentă are efect antispasmodic și ajută la reducerea gazelor, în timp ce ceaiul de mușețel calmează inflamația mucoasei intestinale. Ceaiul de chimen sau anason reduce flatulența, iar un amestec cu scoarță de stejar (astringent natural) poate ajuta la reducerea numărului de scaune moi.

Este util cărbunele medicinal dacă am atât balonare, cât și diaree?

Da. Cărbunele activat absoarbe gazele în exces din tractul digestiv (ameliorând balonarea) și poate reține o parte din toxinele sau bacteriile responsabile de diareea ușoară. Nu trebuie însă administrat concomitent cu alte medicamente, deoarece le poate reduce semnificativ absorbția. Consultă farmacistul înainte de utilizare.

Cât timp este normal să persiste balonarea după un episod de gastroenterită?

După o infecție digestivă acută, mucoasa intestinală rămâne sensibilă, iar flora microbiană are nevoie de timp pentru a se regenera. Este frecvent ca balonarea și o ușoară intoleranță la anumite alimente să persiste între 1 și 3 săptămâni. Dacă simptomele nu se ameliorează treptat, este recomandată o evaluare medicală.

Balonarea și diareea pot fi simptome ale unei boli mai grave?

Da, în anumite cazuri. Balonarea cronică și diareea recurentă pot fi semne ale sindromului de intestin iritabil, bolii celiace, bolii Crohn, colitei ulcerative sau SIBO. Dacă simptomele persistă mai mult de 3–4 săptămâni sau sunt însoțite de sânge în scaun, scădere involuntară în greutate sau febră, consultarea unui medic gastroenterolog este obligatorie.

Informațiile din acest articol au scop pur informativ și nu înlocuiesc consultația medicală de specialitate.

Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat, completează formularul de programare online sau contactează-ne la numărul de telefon 0259 444 444.

În luna octombrie, pacienții pot beneficia în continuare de pachetul de investigații oferit în cadrul specialității Medicină Internă.

Dr. BRADEA RALUCA-CRISTINA, medic primar Medicină Internă, oferă un pachet complet de investigații în cadrul specialității de Medicină Internă, pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie.

Pachetul GRATUIT include:
- consult de medicină internă
- analize de laborator
- ecografie.

Când este recomandat să consultați un medic internist?

În cazul în care nu sunteți sigur la ce specialist să apelați, cel mai bine este să începeți cu un consult la medicul internist, care poate face o evaluare inițială completă.

Medicul internist stabilește diagnosticul preliminar, prescrie tratamentul necesar, iar dacă aveți nevoie de investigații suplimentare, vă va îndruma către specialistul potrivit.

Ce afecțiuni tratează medicul internist?

Medicul internist gestionează o gamă largă de boli, printre care: probleme cardiace (hipertensiune, insuficiență cardiacă), afecțiuni pulmonare (astm, bronșită, pneumonie), boli gastrointestinale (gastrită, reflux), afecțiuni hepatice și biliare, probleme renale (infecții urinare, insuficiență renală), tulburări hematologice (anemii), afecțiuni osteoarticulare (poliartrită, discopatii) și tulburări metabolice (sindrom metabolic, rezistență la insulină, dislipidemii, gută).

INFORMAȚII ȘI PROGRAMĂRI:

Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, vă puteți programa astfel:

•⁠ ⁠online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (www.spitalpelican.ro), la secțiunea „Programări online” și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite

•⁠ ⁠email: callcenter@spitalpelican.ro și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite

•⁠ ⁠telefonic, la Call Center 0259.444444, cu timp de așteptare (câteva minute)

Chirurgia ortopedică se află în cea mai avansată eră tehnologică odată cu utilizarea roboticii medicale ca procedură uzuală de tratament chirurgical minim-invaziv pentru afecțiuni de uzură ale genunchiului.

Echipele noastre medicale de la ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE, specializate în chirurgia robotică, au înregistrat și marcat cu un tort special un eveniment aparte: 100 de intervenții chirurgicale realizate cu robotul Rosa Knee de la Zimmer Biomet.

Zilele trecute, robotul chirurgical a fost folosit pentru protezarea minim-invazivă a genunchiului la un fost sportiv de performanță, campion multiplu la lupte libere mai mulți ani la rând. 

Pacientul „cu numărul 100” suferea de 14 ani de dureri la genunchiul drept. S-a obișnuit cu durerea, până în urmă cu 8 ani, când, din nou, a avut pusee mari de dureri insuportabile. De anul trecut însă, durerile s-au întețit ca intensitate și frecvență. 

Orădeanul a aflat de la cunoștințe și de pe site-ul spitalului despre dr. CHIREA MARIUS medic primar ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE șidespre intervențiile de chirurgie robotică minim-invazive pe care acesta le realizează pentru tratamentul gonartrozei în stadiu avansat. 

Cu toate că avea frică de spitale, halate albe și branule, pacientul s-a prezentat la medic și acum recomandă tuturor să nu repete greșeala lui: să nu amâne atât de mult cum a făcut el intervenția chirurgicală pentru tratamentul chirurgical minim-invaziv la genunchi. 

Dr. CHIREA MARIUS, medic primar ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE: 

„Tehnologia robotică de vârf de care dispunem în ultimii ani la SpitalulPelican Oradea ne permite sa tratăm bolnavii la cele mai înaltestandarde existente în Europa și America de Nord. Tehnologia roboticăne-a devenit un instrument de încredere în tratarea chirugicală proteticăa artrozei genunchiului  oferindu-ne precizie submilimetrică, dar șiposibilitatea de a realiza un aliniament kinematic al protezei, mult maifiziologic și mai aproape de "naturalul" genunchiului” .                             

PACIENT (44 ani, Oradea):
„Am fost multiplu campion național la lupte libere 1995,1996,1997,1998 și practicant de judo între anii 1999-2001. 

Am dureri la genunchiul drept de 14 ani, dar le-am neglijat, am zis că va trece. În urmă cu 8 ani iar am avut dureri foarte mari, dar și atunci am neglijat. Până anul trecut când a început să mă doară foarte tare și foarte des. Am ajuns să pot ieși din mașină doar ținându-mi piciorul drept cu ambele mâini.
Acasă eu eram locomotiva și acum am ajuns vagonul cel din urmă, vă dați seama. Soția mea este medic, dar eu am fobie de spitale, de îmbrăcămintea de spital, de ace, de branule.
În primăvară am fost la un prim consult la domnul doctor CHIREA MARIUS și am revenit apoi, în luna iulie, să stabilim date despre operație. Am rezonat cu domnul doctor, mi-a plăcut că a fost sincer, mi-a spus exact ce și cum se va întâmpla, foarte realist. 

În 23 septembrie 2026 m-am operat și am aflat apoi că eu sunt al 100-lea pacient operat cu robotul chirurgical Rosa. Îi mulțumesc și domnului doctor BERES ZSOLT, de la blocul operator, care s-a ocupat de anestezia mea. Când eram pe masa de operație am auzit ce se face acolo, dar nu am văzut și nici nu am simțit vreo durere.

În prima zi am fost ajutat să mă deplasez cu cadru, a doua zi am urcat scările cu cârja și după externare, voi continua recuperarea și voi fi foarte bine.

Să nu neglijați problemele care apar, să aveți mare încredere în domnul doctor CHIREA MARIUS și SPITALUL PELICAN. Din păcate, având fobie de cadre medicale, eu am trecut peste acest lucru. 
Recomand acest spital pentru echipa de elită, unită și cu mult profesionalism. Și îi mulțumesc și îl recomand pe domnul doctor CHIREA MARIUS pentru sinceritate, onestitate, profesionalism!”.

INFORMAȚII ȘI PROGRAMĂRI:

Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, vă puteți programa astfel:

•⁠ ⁠online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (www.spitalpelican.ro), la secțiunea „Programări online” și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite

•⁠ ⁠email: callcenter@spitalpelican.ro și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite

•⁠ ⁠telefonic, la Call Center 0259.444444, cu timp de așteptare (câteva minute)