MEDICINĂ INTERNĂ: Infecțiile de tract urinar - pași diagnostici și terapeutici
Infecţiile tractului urinar (ITU) reprezintă afecţiuni frecvente şi dureroase, care din fericire răspund rapid la antibioterapia modernă şi sunt cauzate de proliferarea anormală a agenţilor patogeni la nivelul aparatului urinar. Cei mai frecvenţi agenţi patogeni sunt reprezentaţi de bacili enterici ce au migrat la nivelul tractului urinar de la nivelul sistemului digestiv.
Dr. BRADEA RALUCA, medic primar MEDICINĂ INTERNĂ:
"ITU pot fi asimptomatice (infecţii subclinice) sau simptomatice (boală manifestă clinic). Termenul ITU grupează mai multe entităţi clinice distincte, incluzând bacteriuria asimptomatică (BAS), uretrita, cistita, prostatita şi pielonefrita.
ITU necomplicată se referă la boala acută prezentă la femeia fără sarcină documentată ȋn context ambulatoriu, fără anomalii anatomice sau intervenţii instrumentare la nivelul tractului urinar. ITU complicată se referă la celelalte tipuri de ITU. ITU recurentă nu este obligatoriu complicată, episoadele individuale putând fi necomplicate şi tratate ca atare.
Infecţia de tract urinar apare mult mai frecvent la femei decât la bărbaţi, exceptând grupele de vârstă extremă: copiii şi vârstnicii. Obstrucţia produsă de hipertrofia prostatei face ca bărbaţii peste 50 de ani să aibă o incidenţă a ITU comparabilă cu a femeilor de aceeaşi vârstă.
Până la 80% din femei prezintă cel puţin o ITU de-a lungul vieţii, cea mai frecventă fiind cistita necomplicată şi până la 30 % dintre femei au episoade recurente. Factorii de risc pentru cistita acută la femeile la vârsta reproducătoare sunt utilizarea recentă a unei diafragme cu spermicid, raporturi sexuale frecvente, schimbarea recentă a partenerului, un istoric de ITU. La femeile aflate la menopauză factorii de risc pentru ITU sunt reprezentaţi de activitatea sexuală, diabetul zaharat şi incontinenţa urinară.
Când se suspectează o infecţie de tract urinar, cel mai important aspect care trebuie abordat este stabilirea sindromului clinic: bacteriurie asimptomatică, uretrită, cistită necomplicată, pielonefrită, prostatită sau infecţie de tract urinar complicată. Paşii diagnostici şi terapeutici ulteriori depind de ȋncadrarea ȋn unul dintre aceste sindroame clinice
- Bacteriuria asimptomatică este diagnosticată ȋntâmplător, la o urocultură de screening, când, pentru un motiv nelegat de tractul genitourinar, sunt descoperite bacterii, fără ca pacienţii să prezinte simptome locale sau sistemice asociate tractului urinar
- Cistita are o simptomatologie clinică tipică ce constă ȋn disurie, polakiurie şi imperiozitate micţională. De asemenea pot fi ȋntâlnite nicturia, prezenţa unui flux urinar ȋntârziat, senzaţie de disconfort suprapubian sau hematuria macroscopică. Durerea unilaterală ȋn regiunea lombară sau ȋn flanc denotă implicarea tractului urinar superior; apariţia febrei sugerează infecgerează infecţia invazivă fie a rinichilor, fie a prostatei.
- Pielonefrita are o simptomatologie mai zgomotoasă, cu febră ȋnaltă cu multiple vârfuri ce se succed rapid, tremor, frison, greaţă, vărsături, durere ȋn flanc şi/sau ȋn regiunea genitală. Febra este simptomul care diferenţiază pielonefrita de cistită.
- Prostatita include anomalii infecţioase şi neinfecţioase ale prostatei. Infecţiile pot fi acute sau cronice, sunt aproape ȋntotdeauna de cauză bacteriană şi sunt mult mai rare decât entităţile neinfecţioase care constituie sindromul de durere pelvină cronică (anterior prostatita cronică). Prostatita acută bacteriană se manifestă prin disurie, polakiurie şi durere la nivelul regiunii pelviene, prostatice sau perianale. Febra şi frisonul sunt prezente ȋmpreună cu simptomele de obstrucţie vezicală. Prostatita cronică bacteriană are o evoluţie clinică insidioasă, cu episoade de cistită recurentă asociate cu durere pelviană sau perianală.
Diagnosticul oricărui sindrom ITU porneşte de la un istoric clinic amănunţit. Detectarea bacteriilor ȋn urocultură este standardul de aur diagnostic pentru ITU.
Terapia antibiotică se impune ȋn toate cazurile de ITU simptomatice şi este indicată de medicul curant. Alegerea agentului antibiotic, a dozei şi duratei tratamentului depinde de localizarea infecţiei, de prezenţa sau absenţa factorilor care duc la apariţia complicaţiilor. Fiecare categorie de ITU impune o abordare diferită ȋn funcţie de sindromul clinic prezent.
Cistita este un factor de risc pentru cistita recurentă şi pielonefrită. Bacteriuria asimptomatică este frecventă la vârstnici şi la purtătorii de cateter, dar nu creşte ea singură mortalitatea. Ȋn absenţa anomaliilor anatomice, infecţia recurentă la copii şi adulţi nu duce la apariţia pielonefritei cronice sau a insuficienţei renale. La pacienţii cu leziuni spinale, utilizarea unui cateter vezical de lungă durată este un factor de risc cunoscut pentru apariţia neoplasmului vezical. Bacteriuria cronică ce generează inflamaţie cronică este una dintre posibilele explicaţii ale acestui fenomen".
INFORMATII SI PROGRAMĂRI:
Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, vă puteți programa astfel:
- online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (www.spitalpelican.ro), la secțiunea „Programări online” și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriti să beneficiați de serviciile medicale dorite
- email: callcenter@spitalpelican.ro și veți fi contactat î cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite
- telefonic, la Call Center 0259.444444, cu timp de așteptare (câteva minute)