CUM GESTIONAM ATACURILE DE PANICA

CUM GESTIONAM ATACURILE DE PANICA

Tulburarile anxioase cuprind acele tulburari care au in comun frica excesiva si anxietatea precum si tulburarile de comportament asociate. Potrivit DSM 5, frica reprezinta raspunsul emotional la un pericol imminent real sau presupus, in timp ce anxietatea consta in anticiparea unui pericol.

Dr. Marge Cristian, medic primar neurolog, explica modul in care putem gestiona atacurile de panica, ce efecte poate avea anxietatea asupra sanatatii noastre si cum tratam tulburarile de anxietate.

Anxietatea este o stare de disconfort emotional pe care pacientul o resimte ca pe o neliniste, ingrijorare, ca o teama pe care cel mai frecvent nu si-o poate explica. De altfel, aceasta este diferenta majora dintre anxietate si frica. Frica este o teama careia ii poti gasi o cauza si cel mai frecvent este consecinta unui factor de stres sau emotional care-l tulbura pe pacient, in timp ce anxietatea este o frica, o teama fara obiect, fara cauza. Anxietatea apare ca o manifestare brusca de neliniste, fara sa o poti pune in relatie cu o cauza favorizanta

Anxietatea se poate manifesta sub mai multe forme. Exista tulburarea de anxietate generalizata in care pacientul resimte o neliniste, o instabilitate emotionala, o stare de disconfort fara sa poate explica ce a determinat-o. Pe de alta parte exista paroxisme de neliniste, anxietate si ele se numesc atacuri de panica. Pacientul acuza ca-si simte picioarele si mainile slabe, ca simte raceala in membrele inferioare, are o stare de apasare pe piept, presiune toracica, pulsul il simte neregulat, palpitatii, descrie ca simte inima batand in gat. Aceasta este o forma paroxistica, adunandu-se anxietatea de-a lungul timpului, la un moment dat se decompenseaza. Exista fobii (temeri) ale pacientului legate de un obiectiv anume sau de o situatie circumstantiala anume: fobii de spatii deschise (agorafobia), fobia de spatii inchise (claustrofobia), fobii sociale, pacienti care pusi in situatia de a vorbi in public pur si simplu nu mai au nici glas, fobii legate de animale. Fobia reprezinta o temere exagerata si nejustificata a pacientului fata de o anumita situatie de mediu sau sociala.

Cum gestionam atacurile de panica?

Pentru a gestiona atacurile de panica pacientul ar trebui sa-si contientizeze anxietatea pe care o are. Pacientul considera ca daca nu e nervos, nu se agita, nu striga, nu are o problema. Nu intelege ca momentul in care devii mai nelinistit, esti mai ingrijorat, in care practic esti mai emotionat intr-o anumita situatie,  nu reusesti sa-ti mai scoti din suflet o stare persistenta de ingrijorare, acela e momentul in care anxietatea s-a instalat in sufletul tau. La un pacient la care anxietatea persista netratata timp de cateva luni sau ani de zile poate foarte usor sa se transforme in atacuri de panica, iar aceste atacuri de panica nu se petrec intr-o situatie stresanta pentru pacient, ci se petrec intr-o perioada de acalmie, mai ales vesperal. De exemplu, pacientul se intoarce acasa de la serviciu si seara simte o slabiciune, o apasare pe piept, o tulburare de respiratie, o senzatie ca inima ii bate neregulat si are tot felul de manifestari vegetative asociate. Putem sa nu ajungem la atacuri de panica daca stim cum apare anxietatea in viata noastra si in momentul respectiv sa incercam sa ne ducem la un terapeut care sa ne rezolve problema.

Ce efecte poate avea anxietatea asupra sanatatii noastre?

Primele doua barometre ale sistemului nervos cum sunt denumite sunt: sistemul cardiovascular si sistemul gastrointestinal. Printre principalele manifestari pe care un pacient anxios le va avea vor fi oscilatiile valorilor tensiunii arteriale si de aceea prima cauza a tensiunii oscilante este anxietatea. Pulsul marit, senzatia de slabiciune generala, lipsa de concentrare, pacientul acuza ca parca isi pierde memoria, de fapt nu-si pierde memoria, ci avand o stare de neliniste interioara nu mai are o capacitate de concentrare suficienta, astfel incat sa retina si atunci apare pseudodementa. Apar manifestari digestive sub forma crampelor abdominale, tranzit intestinal accelerat, pot aparea crize de colecist sau vezica hiperactiva. De asemenea, insomnia este de departe una dintre manifestarile frecvente ale anxietatii pentru ca pacientii avand o stare de agitatie interioara nu pot intra intr-o stare de liniste care sa le permita sa aiba un somn linistitor.

Cand starea de anxietate sau frica devine o problema de sanatate mintala?

Anxietatea are mai multe faze, poate fi usoara, moderata, severa sau foarte grava. In general, devine o problema de sanatate pentru pacient cand interfereaza cu activitatile lui zilnice. Apar tulburari de memorie sau pacientul se enerveaza frecvent ori devine irascibil sau somnul isi pierde calitatea si pacientul neodihnindu-se cum trebuie nu mai are randament profesional. Devine o problema majora in masura in care ea se asociaza mai ales cu o tipologie de pacient mai iritabil, irascibil, agresiv si atunci anxietatea vine si ii tulbura atat de mult programul de viata si de munca, incat il scoate din obisnuinta sa si interfereaza cu sociabilitatea pacientului, cu modul in care se raporteaza la cei din jur. 

Una dintre situatiile cand anxietatea poate sa determine o problema de sanatate este atunci cand se asociaza cu boli neurodegenerative (boala Parkinson, dementa). Anxietatea aparuta la un pacient cu degradare mentala cel mai frecvent favorizeaza halucinatii vizuale mai ales. Familia spune ca pacientul este deosebit de agitat, nu doarme noaptea, vede ce nu exista, unii au si halucinatii auditive, desigur ca este o urgenta medicala pentru ca interfereaza cu starea biologica a pacientului (face pusee hipertensive, se pot decompensa cardiac). Interferenta intre anxietate si diferitele alte boli pe care pacientul le prezinta sau altele care apar il aduc pe pacient sau pe apartinator la medic solicitand ajutor.

Cum se trateaza tulburarile de anxietate?

Tulburarile de anxietate in functie de stadiul clinic pe care noi il observam in momentul in care pacientul ni se adreseaza pot fi tratate fie folosind remedii naturiste (medicamente pe baza de plante) in cazul stadiilor usoare. Daca pacientul a venit intr-un stadiu mai avansat de anxietate sau are anumite boli degenerative ale creierului care il predispun la depresie, anxietate sau alte modificari de neliniste, atunci este nevoie de un tratament medicamentos benzodiazepinic sau/si hipnotic pentru ca pacientii cel mai frecvent asociaza si modificari ale somnului. Slaba calitate a somnului nocturn se datoreaza incapacitatii pacientului de a intra intr-o stare de relaxare mentala care sa-i permita un somn odihnitor. Pe langa tratamentul medicamentos, cel mai frecvent folosim benzodiazepine, nu folosim antipsihotice, iar daca pacientul are un stadiu clinic de boala preavansata noi il indrumam spre colegii psihiatri.

Pentru a intelege anxietatea pacientului trebuie sa-i evaluam prin testari psihologice indicele de anxietate/depresie, uneori evaluam si statusul mental si tulburarile de memorie asociate si ii recomandam psihoterapie pentru ca anxietatea are la baza o frica de esec, o frica justificata sau nejustificata ca pacientul nu va reusi intr-o anumita situatie. Sunt acei pacienti care pun raul inainte si intotdeauna daca pacientul e credincios il indrumam spre un duhovnic pentru a-si reechilibra statusul emotional si interior si daca pacientul nu este credincios il indrumam spre psihoterapeut care prin dialogul cu pacientul va gasi slabiciunea pe care pacientul nu si-o constientizeaza de cele mai multe ori voluntar, dar care-i accentueaza aceasta neliniste interioara si in final il conduce la o stare de anxietate de grade diferite.