2025-02-26 11:14:44
În sezonul rece, infecțiile respiratorii devin o problemă frecventă, afectând un număr mare de persoane. Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără infecțiile respiratorii sezoniere, gripa și COVID – 19. Deși acestea prezintă simptome similare, ele au cauze și implicații diferite asupra sănătății.
Infecțiile respiratorii sezoniere:
Dr. BRADEA RALUCA–CRISTINA, medic primar Medicină Internă:
"Infecțiile respiratorii sezoniere sunt cauzate de o varietate de virusuri, inclusiv rinovirusuri, adenovirusuri și virusuri respiratorii sincițiale. Acestea afectează în principal căile respiratorii superioare și se manifestă prin simptome ușoare până la moderate, cum ar fi:
Strănut
Congestie nazală
Disfagie (dureri de gât)
Febră ușoară
Oboseală
De obicei, aceste infecții nu necesită tratament specific, sunt limitate, iar simptomele dispar în câteva zile cu ajutorul odihnei, hidratării corespunzătoare și medicamentelor simptomatice. Cu toate acestea, în cazul persoanelor cu afecțiuni cronice sau cu imunitate scăzută, infecțiile respiratorii pot duce la apariția complicațiilor, precum bronșite sau sinuzite. Este extrem de important să se mențină o igienă adecvată, să se evite contactul cu persoanele infectate și să se adopte un stil de viață sănătos, pentru a reduce riscul îmbolnăvirii și răspândirii.
Gripa: este o infecție respiratorie cauzată de virusurile gripale A și B. spre deosebire de răceala obișnuită, gripa poate avea o evoluție mai severă, mai ales în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit, vârstnicilor și copiilor mici.
Gripa A este cea mai comună și mai severă formă de gripă. Ea este responsabilă pentru pandemii și epidemii severe (gripa spaniolă din 1918). Se împarte în subtipuri pe baza proteinelor de suprafață a virusului: hemaglutinina (H) și neuraminidază (N) (H1N1, H3N2). Virusul suferă mutații rapide, ceea ce face necesară actualizarea anuală a vaccinului antigripal.
Gripa B este mai puțin severă decât gripa A, nu provoacă pandemii, dar poate cauza epidemii sezoniere. Evoluează mai lent decât gripa A, ceea ce face ca vaccinurile să fie mai eficiente pe termen lung.
Simptome comune ale gripei A și B:
Febră mare (38 – 40 º C)
Frison
Dureri musculare și articulare
Cefalee (dureri de cap)
Oboseală extremă
Disfagie, disfonie
Tuse uscată
Congestie nazală
Gripa se răspândește prin picături respiratorii generate atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. De asemenea, virusul poate fi contractat prin contactul cu suprafețe contaminate și apoi atingerea gurii, nasului sau ochilor.
Tratament, prevenție și recuperare:
Măsuri de susținere: odihna, hidratarea corespunzătoare și administrarea de medicamente simptomatice pentru reducerea febrei și a durerilor
Medicamente antivirale (ex. Oseltamivir/Tamiflu, Zanamivir) – eficiente mai ales dacă sunt administrate în primele 48 de ore (reduc durata și severitatea bolii)
Vaccinul antigripal – actualizat anual pentru a proteja împotriva celor mai comune tulpini (nu garantează lipsa îmbonăvirii, dar formele vor fi mult mai ușoare)
Igiena riguroasă – spălatul pe mâini, evitarea contactului cu persoanele bolnave.
Gripa poate avea complicații grave, cum ar fi pneumonia, miocardita sau encefalita, în special la categoriile vulnerabile.
Deși gripa și răceala obișnuită au simptome asemănătoare, există câteva diferențe esențiale:
Gripa debutează brusc, în timp ce răceala apare progresiv
Febra este frecventă și ridicată în cazul gripei, dar rară în cazul răcelii
Durerile musculare și oboseala extremă sunt mult mai pronunțate în gripă
Nasul înfundat și durerile de gât sunt mai frecvente în răceală comparativ cu gripa
COVID – 19: este o boală respiratorie cauzată de virusul SARS – CoV – 2. Simptomele pot varia de la forme ușoare până la complicații severe, inclusiv pneumonie și insuficiență respiratorie.
Cele mai frecvente simptome sunt:
Febră
Tuse persistentă
Dificultăți de respirație
Pierderea mirosului și gustului
Oboseală marcată
Dureri musculare
Cefalee
Simptome gastro – intestinale (greață, diaree, dureri abdominale)
Virusul SARS – CoV – 2 se transmite prin picături respiratorii, dar și prin contactul cu suprafețe contaminate. Spre deosebire de gripă, acesta are o perioadă de incubație mai lungă (între 2 și 14 zile) și poate fi trasmis și de persoane asimptomatice.
COVID – 19 poate afecta nu doar sistemul respirator, ci și alte organe și sisteme ale corpului, cum ar fi:
Sistemul cardiovascular: miocardită, tromboze, accidente vasculare cerebrale
Sistemul renal: insuficiență renală
Sistemul nervos: cefalee persistente, confuzie, simptome neurologice
În unele cazuri, pacienții pot dezvolta simptome post – COVID, cunoscute sub denumirea de "COVID de lungă durată", care include oboseală cronică, dificultăți de respirație, tulburări cognitive ("ceață mentală").
Deși în prezent nu există un tratament specific pentru COVID – 19, sunt utilizate terapii simptomatice și antivirale, aprobate pentru formele severe.
Prevenția este esențială și include:
Vaccinarea împotriva SARS – CoV- 2
Purtarea măștii în spații aglomerate
Spălarea frecventă a mâinilor
Distanțarea fizică
Ventilarea corectă a încăperilor
Persoanele cu afecțiuni cronice și riscul infecțiilor respiratorii:
Persoanele care suferă de boli cronice, cum ar fi diabetul zaharat, afecțiunile cardiovasculare, bolile pulmonare cronice (BPOC, astm) sau afecțiuni autoimune prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de infecții respiratorii. Aceste afecțiuni pot afecta sistemul imunitar și pot crește riscul aparițiilor de complicații precum pneumonia sau insuficiența respiratorie.
Măsuri de protecție pentru bolnavii cronici:
Vaccinarea antigripală și anti-COVID-19
Evitarea locurilor aglomerate în perioadele de epidemie
Monitorizarea atentă a simptomelor și consultarea medicului la primele semne de boală
Menținerea unei igiene riguroase și purtarea măștii de protecție
Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată (legume, fructe bogate în vitamine și antioxidanți, hidratare corespunzătoare, alimente cu proprietăți antiinflamatorii), activitate fizică cel puțin moderată (plimbări zilnice în aer liber, exerciții fizice), odihna și gestionarea stresului (somn de calitate de 7 – 8 ore pe noapte, tehnici de relaxare și respirație profundă)
În concluzie, deși infecțiile respiratorii sezoniere, gripa și COVID – 19 prezintă simptome similare, ele au cauze și gravități diferite. Prevenția prin vaccinare, măsuri de igienă și un stil de viață sănătos poate reduce riscul de îmbolnăvire și răspândire a acestor infecții. În cazul apariției simptomelor severe, este recomandată consultarea unui medic pentru un diagnostic corect și tratament adecvat".
INFORMAȚII ȘI PROGRAMĂRI:
Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, vă puteți programa astfel:
online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (), la secțiunea „Programări online" și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite
email: callcenter@spitalpelican.ro și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite
telefonic, la Call Center 0259.444444, cu timp de așteptare (câteva minute)