Gastroenterologie

Compartimentul de Gastroenterologie  face parte din Secţia Clinica de Chirurgie şi deserveşte ambulatorul de specialitate şi spitalul, dispunând de 8 paturi.

Asigurăm servicii medicale de diagnostic şi tratament, pacienţii putând fi investigaţi în  regim de spitalizare de zi, beneficiind de consultaţie, analize de sânge, ecografie, endoscopie digestivă, consulturi interdisciplinare etc. sau în regim de internare continuă, având asigurate în plus atât tratamentul cât şi supravegherea medicala continuă.

De asemenea evaluam pacienţi cu boli cronice (hepatite virale, ciroze hepatice, boli inflamatorii intestinale etc), derulăm programe de screening (de depistare) al cancerelor digestive, etc.

ENDOSCOPIA DIGESTIVA

Ce este endoscopia digestivă,  în ce constă şi la ce foloseşte ?

În cabinetul de endoscopie digestivă, dotat cu aparatură modernă şi competitivă, se evaluează tubul digestiv-esofagul, stomacul, duodenul, colonul, rectul, se efectuează testul pentru helicobacter pylori, se depistează (screening) cancerul gastric, cancerul colo-rectal şi polipii colonici, se practică diverse proceduri endoscopice.

Endoscopia digestivă reprezintă o investigaţie minim invazivă care explorează tubul digestiv cu ajutorul unui video-endoscop flexibil (format din fibre optice) care transmite imaginile unui monitor. Astfel se pot obţine detalii importante ale mucoasei digestive. Endoscopia permite stabilirea de diagnostic şi posibilitatea efectuării de diverse intervenţii. Proceduri diagnostice: biopsii, coloraţii speciale – ce permit depistarea precoce ale unor leziuni precanceroase; Proceduri terapeutice: polipectomie – rezecarea endoscopica a polipilor, extragerea de corpilor străini eso-gastrici, sclerozarea sau ligaturarea varicelor esofagiene, disecţie submucosala, mucosectomie etc.

Endoscopia este vitala pacienţilor cu hemoragie digestiva (situaţia când un pacient varsă sânge, cheaguri sangvine sau sângerează rectal, are scaune negricioase ) în vederea localizării sursei sângerării, având astfel posibilitatea de a se interveni endoscopic pentru oprirea sângerării sau prevenirea acesteia.

În cabinetul de endoscopie digestivă se realizează dilatări şi stent-uri endoscopice, gastrostome percutanat-endoscopice (la pacienţii ce nu se mai pot alimenata, evitându-se astfel o intervenţie chirurgicala), extragerea endoscopica de calculi din canalul biliar, introducerea în stomac a unui balon utilizat în tratamentul obezităţii pentru persoanele ce doresc sa slăbească în greutate, tratamentul (fără operaţie) hemoroizilor (procedeu de ligaturare), etc

COLONOSCOPIA

Ce este colonoscopia, în ce constă şi la ce foloseşte ?

Colonoscopia este metoda care explorează endo-luminal, în imagine reala, zona anală, rectul, sigmoidul, descendentul, transversul, colonul ascendent, cecul şi valva ileo-cecala. De rutină se poate explora şi ultima ansa ileala. Ca şi endoscopia tubului digestiv superior, colonoscopia are scopul de a diagnostica, dar şi terapeutic: biopsierea, coloraţiile intracavitale, polipectomia, hemostaza leziunilor sângerânde, mucosectomia, dilataţiile stenozelor, inserţia de stenturi în obstrucţiile critice cu ocluzie intestinala, etc. Ca orice explorare endoscopica, colonoscopia are o rata mare de eficienta diagnostica, peste 95 %. În plus dezvoltarea conceptului de screening (prevenire) al cancerului colonic a dat o magnitudine noua acestei explorării, mai ales pentru procedurile care trebuie aplicate în condiţii de ambulator.

Procedura realizată de medicul endoscopist constă în explorarea foarte detaliată a intestinului gros începând de la nivelul rectului şi până la intestinul subţire cu ajutorul unui aparat sub formă de tub flexibil şi subţire (cca 10mm) numit endoscop (colonoscop), dotat cu o cameră minusculă de luat vederi şi cu o sursă de lumină, care transmite imaginile din interiorul intestinului către un monitor pe care acestea se vizualizează şi înregistrarea pe DVD.

Cu ajutorul colonoscopiei se pot identifica leziuni ale colonului (intestinului gros). De obicei aceasta explorare se efectuează în următoarele situaţii clinice:

• prezenta sângelui în materiile fecale (hematochezis);
• tulburări de tranzit intestinal persistente (constipaţie, diaree şi mai ales alternanţă intre constipaţie şi diaree);
• dureri abdominale de cauza neprecizată, mai ales la persoanele peste 45 ani;
• istoric familial de cancere colonice sau de tub digestiv;
• istoric familial de polipi colonici;
• unele analize de laborator modificate, de cauză incertă (sideremie/fier în sânge scăzută, teste de inflamaţie modificate, VSH, fibrinogen, CRP crescute);
• markeri tumorali cu valoare peste normal (CEA, CA 19-9);
• screening (la pacienţi fără simptome, în scopul prevenţiei sau descoperirii precoce a unui posibil cancer colonic respectiv polipi colonici). În foarte multe state occidentale colonoscopia screening după vârsta de 40-45ani a intrat in practica curentă, deoarece in urma unor studii statistice extensive s-a ajuns la concluzia ca aceasta este cea mai buna metoda de prevenire a cancerului colo-rectal – prin identificarea şi rezecarea polipilor colonici din care ia naştere cancerul.