Dr.  MARGE CRISTIAN, medic primar neurolog, explica ce este vertijul, care sunt simptomele vertijului, ce investigatii sunt necesare, care este diferenta dintre ameteala si vertij si cum se trateaza vertijul.

Cum apare vertijul?

Vertijul este o senzatie anormala pe care pacientul o resimte ca pe o instabilitate posturala. Pacientul spune ca nu e sigur pe picioare, se simte nesigur fiindca nu are stabilitate. Noi trebuie sa ne dam seama, din ce ne relateaza pacientul, care este cauza vertijului.

Vertijul poate aparea prin mecanism central sau periferic si atunci, in cele mai multe cazuri, se datoreaza unei suferinte vestibulare. Mai rar, poate avea la baza o afectare a trunchiului cerebral sau a cailor care pornesc de la sistemul vestibular din urechea interna si urca spre structura cerebelului din apropierea trunchiului cerebral.

Ce simtim cand suferim de vertij?

Foarte mult conteaza, la simptomatologia legata de vertij, psihologia individuala a fiecaruia. Modul in care fiecare are o neliniste interioara sau o boala asociata coloreaza foarte mult vertijul. Multi pacienti au un vertij nu foarte intens, dar pentru ca sunt anxiosi vor colora cu o apasare, o caldura, o amorteala de mana si, de multe ori, te poate incurca aceasta simptomatologie. In mod caracteristic, pacientul va acuza ca brusc, in starea de sanatate simte ca ceva nu este in regula, in modul in care incearca sa-si pastreze echilibrul si atunci va spune ca nu are echilibrul pe care il avea inainte, mai ales la anumite miscari mai rapide, de repozitionare a capului sau a corpului. Deasemenea, pacientului ii va fi dificil sa mearga pe jos pe o directie relativ dreapta. Il intrebam daca are manifestari vegetative: greata, varsatura, paloare, transpiratie, batai de inima rapide, negru in fata ochilor. Sunt si pacienti care sufera un lesin scurt, o sincopa prin mecanism vasovagal.

Care este diferenta dintre ameteala si vertij?

Ameteala este un concept mai larg pe care si medicii au uneori dificultati in a-l intelege si a-l explica. Pacientul spune: ma simt rau, capul nu mi-e limpede, vederea mi-e neclara, nu am echilibru, ma apasa ceafa, am o senzatie de instabilitate, de nesiguranta, de inmuiere a picioarelor. De cele mai multe ori, o ametelea la un om sanatos se asociaza cu elemente de atacuri de panica si elemente anxiogene. Ameteala e un concept mai larg pentru ca si cauzele ametelii sunt mai frecvente si mai diversificate decat cele ale vertijului, iar vertijul e o bucatica bine definita din interiorul ametelii, fiind o senzatie de rotatie a persoanei in jurul obiectelor din jur sau ale obiectelor in jurul persoanei.

De cate tipuri poate fi vertijul?

Vertijul poate fi de doua tipuri, central, cu o cauza legata de sistemul nervos central, dar cel mai frecvent, vertijul este de origine periferica, de la receptorii de echilibru, de la otolitii din canalele semicirculare ale urechii interne. Practic, chiar si fara cauza de cele mai multe ori se produce un dezechilibru in urechea interna si acesti receptori vestibulari nu mai pun umarul la o echilibrare a organismului, ci transmitand o informatie vestibulara de echilibru falsa, omului ii apar simptomele.

Cand ar trebui sa ne ingrijoreze vertijul?

Vertijul nu ar trebui sa ne ingrijoreze, ci ar trebui doar sa ne dea de gandit ca nu mergem la medic suficient de des si nu ne facem evaluari medicale periodice. Vertijul, mai ales pentru un om sanatos, este destul de impresionant pentru ca apare cu o intensitate destul de puternica si omul intra intr-o stare de panica.

Vertijul ar trebui sa ne ingrijoreze doar daca se asociaza si cu fenomene de genul: tulburare de exprimare verbala, tulburare de inghitire, vedere dubla, alterarea starii de constienta, modificari de comportament. Acestea sunt semne ca vertijul ar putea avea o cauza centrala - o meningoencefalita, o tumora de cerebel sau de trunchi cerebral, un accident vascular cerebral. Vertijul ca atare, doar daca ne referim la instabilitatea posturala si manifestarile vegetative associate, nu este de ingrijorat.

Ce patologii poate semnala vertijul?

Vertijul, ca notiune in sine, nu e specifica sistemului nervos central. E adevarat, unele boli ale creierului pot da vertij, scleroza multipla, meningoencefalita, afectiunile de trunchi cerebral sau de cerebel. Ca si notiune nosologica particulara, vertijul nu este caracteristic sistemului nervos central, ci sistemului vestibular periferic, localizat la nivelul urechii interne. Le spunem pacientilor ca, de cele mai multe ori, nu exista o cauza de vertij. Schimbarile de presiune atmosferica sunt cel mai frecvent legate de aceste aparitii ale unor tulburari vestibulare, faptul ca ai o coloana cu probleme, ai un factor emotional de distres, ai modificari la nivelul urechii – hipoacuzie, perforatii de timpan, otite supurate operate sau nu in antecendente, sunt factori de risc. Cel mai frecvent nu se gaseste o cauza si tratam pacientul pe baza simptomelor incercand prin anumite investigatii sa excludem cauze posibile.

Ce investigatii sunt necesare?

Din experienta fiecarui medic si din ceea ce ne relateaza pacientul, putem spune daca vertijul poate fi central sau periferic. Daca totusi suspicionam ca ar putea exista o cauza cerebrala, imageria CT sau RMN, mai ales RMN este cea mai buna. Imagerie cerebrala, analize de laborator cat mai complete si obligatoriu un consult ORL si, la sfarsit, se trage o linie si se clarifica de ce tip e vertijul, de care specialitate apartine si care este conduita terapeutica cea mai buna care merita urmata.

Cum se trateaza vertijul?

Vertijul se trateaza cu preparate antivertiginoase cum este betahistina sau combinatia de cinarizina cu dimenhidrinatul si aici lucreaza experienta personala a fiecarui medic. Din punctul meu de vedere, in functie de intensitatea vertijului, asociez o doza mai mica sau mai mare din preparatele antivertiginoase. Deasemenea, ofer niste preparate de neuroprotectie inclusiv pentru hranirea nervului acustico-vestibular. Deseori e nevoie sa asociez un anxiolitic sau un usor antidepresiv pentru ca multi pacienti asociaza manifestari anxiogene prin faptul ca, nemaiavand acest tip de patologie, nu stiu cu ce se confrunta. Daca in timpul investigatiilor pacientul afla ca mai are si alte patologii - tratamentul se adapteaza.

Are vertijul legatura cu varsta pacientului?

In general nu, singurele cazuri in care vertijul are legatura cu varsta, daca totusi se pune problema unei cauze centrale, sunt de exemplu, in scleroza multipla, la persoane tinere de sex feminin, iar vertij central pe fond vascular intalnim la persoane mai varstnice cu factor de risc vascular. Vertijul cel mai frecvent pe care-l intalnim in practica, cel periferic, nu are nicio varsta predominanta. Am avut si pacient de 90 de ani sau de 18 ani cu vertij, nu pot sa spun ca am gasit un pattern de varsta ca si factor declansator.

Informatii si programari:
Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, va puteti programa astfel:
• online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (www.spitalpelican.ro), la sectiunea „Programari online” si veti fi contactat in cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriti sa beneficiati de serviciile medicale dorite
• email: callcenter@spitalpelican.ro si veti fi contactat in cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriti sa beneficiati de serviciile medicale dorite
• telefonic, la Call Center 0259.444444, cu timp de asteptare (cateva minute)
Ambulanta Pelican poate fi solicitata la numarul de telefon direct: 0259.962.